CONTEXTUL JUDEŢEAN PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNEI PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI

Prof. ADAM GRIGORE DANIEL
GRUPUL ŞCOLAR SANITAR ,,ANTIM IVIREANUL,,
RÂMNICU VÂLCEA, JUDETUL VÂLCEA


1. Prezentare generală
Comuna Păuşeşti-Măglaşi este situată în judeţul Vâlcea, la 10 km nord-vest de municipiul Râmnicu Vâlcea şi la 10 km distanţă de staţiunea Băile Olăneşti, această poziţie trebuie valorificata de locuitori comunei, deoarece este o oportunitate de dezvoltare locală prin investiţi pe raza localităţi.
Faţă de alte oraşe mai apropiate, comuna Păuşeşti-Măglaşi se află la următoarele distanţe:
- Curtea de Arges 30 km;
- Drăgaşani 54 km;
- Piteşti 64 km;
- Slatina 85 km;
- Horezu 53 km;
Localitatea, având o suprafaţă de 3.200 ha, se învecinează în partea de vest cu comunele Stoeneşti şi Buneşti, la sud cu oraşul Ocnele Mari, la est cu comuna Vlădeşti, iar la nord cu oraşul Băile Olăneşti. Comuna este strabătută de un drum naţional şi doua drumuri judeţene, ceea ce reprezintă un avantaj dun punct de vedere al accesibilităţii, însă nu dispune de o staţie CFR, cea mai apropriată aflăndu-se la 12 km distanţă de centrul comunei, în municipiul Râmnicu Vâlcea.
În urma reorganizării administrativ-teritoriale a ţării din 1950, comuna Păuşeşti-Măglaşi şi Sărăcineşti s-au unificat, primind numele de Păuşeşti-Măglaşi. Centrul civic al comunei s-a stabilit pe teritoriul fostei comune Păuşeşti-Măglaşi unde se afla deja un local construit cu o jumătate de secol în urmă, local care în prezent serveşte ca reşedinţă Consiliului Local al comunei. Astfel, în prezent, comuna se compune din satele:
- Vlăduceni;
- Ulmeţul;
- Coasta;
- Pietrari;
- Valea Cheii;
- Păuşeşti-Măglaşi.
2. Aşezare şi relief
Din punct de vedere geografic, localitatea este aşezată în marele bazin pomicol al depresiunii subcarpatice (Subcarpaţii Olteniei), pe şoseaua care leagă oraşul Băile Olăneşti de municipiul Râmnicu Vâlcea, respectiv la intersecţia paralelei 45° 51' latitudine nordică cu meridianul 24° 16' longitudine estică. În raza comunei se pot separa următoarele formaţiuni geologice:
- La suprafaţă există cuvertura cuaternară din argile şi nisipuri pe versanţii văii şi din pietrişuri în zona terestră a râului Olăneşti;
- Dealurile de la partea mediană a versanţilor până la coamă sunt constituite din nisipuri şi pietrişuri, erpdat de ape în timp geologic. Aceste depozite acumulează apa din precipitaţii şi o ccedează la bază, ca izvoare de coastă sau pânză continuă.
- Sub cuvertura cuaternară şi sub depozitele de nisip urmeaza un orizont marnos, cenusiu, stratificat, cu înclinare S-E 17°. Acest orizont constituie roca de bază a zonei şi se întâlneşte în zona terasei Olăneşti la 6-8 m adâncime.
Comuna se află în depresiunea şi aria colinară care este cunoscută încă din secolul trecut drept una dintre cele mai populate zone ale ţării, în judetul Valcea aflandu-se o treime din totalul satelor din Oltenia. La vest de râul Olt, această zona se continuă până la Valea Olteţului, unde trecerea spre treapta montană se face printr-o serie de muncele cu înălţimi între 900 m şi 1000 m. Sub aceste muncele, spre sud către Podişul Getic, complexul zonei subcarpatice este compus dintr-un şir de dealuri înalte aparţinând formaţiunilor mio-pliocene cutate, care se înşiră de la vest spre est: Dealul Buneştilor, Dealul Purcăreţu, Dealul Chei. Partea vestică a văii prezintă versanţi abrupţi iar culmile Coasta Coparului şi Coasta Mare sunt împadurite. Aceleaşi caractere le prezintă şi Dealul Smeurăţ. În partea estică, versantul văii se termină cu coamele Dealului Lacu Frumos, Dealul Poiana Piciu, Dealul Mosoroasa.
În comuna există zone prezentând riscuri naturale, respectiv degradări ale terenurilor, alunecări de teren şi pârâuri care produc eroziuni la ploi torenţiale. În zona dealurilor subcarpatice predomină procesele de degradare specifice modelării actuale a terenurilor, adică eroziunea de suprafaţă, de adâncime şi alunecări de teren. Astfel, pe tot cuprinsul comunei au fost efectuate lucrări de protecţie, deoarece pe pantele dealurilor, acolo unde nu se întâlnea fenomenul de eroziune, se produc alunecări de teren. Pârâurile necesită lucrări de apărare împotriva inundaţiilor prin îndiguire. Pe râul Olănesti este construit un 1 km de dig pe ambele maluri, în amonte de podul din centrul comunei.
Localitatea Păuşeşti-Măglaşi este străbătută pe direcţia E-V de valea râului Olăneşti, care la Valea Chei primeşte principslul afluent pe partea dreaptă, pârâul Cheia, apoi in centrul civic al comunei, pârâul Debrădeţ şi apoi pârâul Coasta. Pânza de apă freatică este cantonată în depozitul de terasă a râului Olăneşti, puţurile de apă din zonă se alimentează din acest orizont. Alt orizont, care uneori este concentrat iar alteori lipseste, se află sub cuvertura argiloasă-nisipoasă de pe versanţii vaii. Pe versanţi, pânza este alimentată de către izvoarele create din depozitele de nisip de pe coama dealurilor. Climatul zonei se încadrează în specificul climei temperat-continentale cu patru anotimpuri distincte, cu veri călduroase şi ierni blânde, în care stratul de zăpadă nu depăşeşte 0,5 m. Cea mai scăzută temperatură aici n-a depăşit -29°C de obicei în luna ianuarie, iar cea mai ridicată temperatură este în luna iulie, fără a depăşi vreodată +39°C. Formele de relief şi condiţiile climatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetaţii bogate. Pe unele platouri predomină gorunul în amestec cualte specii de foiase: frasin, arţar, tei, plop, măr şi păr pădureţ şi izolat câte un fag bătrân. Din flora pajiştilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc.
3. Istorie şi tradiţii
Comuna este atestată documentar încă din anul 1453, într-un act de danie prin care domnul Ţării Româneşti, Vladislav Dan cedează boierilor Stan şi Vladimir satele Păuşeşti, Vladimireşti, Foleşti, Coşani şi Zătreni, pentru serviciile sduse şi le scuteşte de unele dări, cum ar fi vama porcilor, vama stupilor, cositul fânului. În anul 1612, comuna este atestată documentar cu denumirea de Păuşeşti-Măglaşi. Cele mai importante monumente istorice sunt: Biserica Mănăstirii Sărăcineşti fondată în anul 1688, Biserica din satul Chiciora fondată în anul 1780, Biserica din satul Coasta fondată în anul 1829, Biserica din satul Pietrari fondată în anul 1855, Biserica din satul Pietrari fondată în anul 1744.
Localitatea îşi păstrează moştenirea sa culturală acumulată de-a lungul istoriei, menţinând vii tradiţiile si obiceiurile care îi definesc identitatea. Astfel cele mai întalnite obiceiuri populare sunt:
- Ursitoarea noilor născuţi,
- Oraţii de nuntă,
- Colindele din ajunul Crăciunului,
- Descântece de deochi,
- Paparuda,
- Aolica mare de lăsatul secolului în postul Paştelui.
În data de 15 august, în fiecare an se organizeaza Târgul Naţional ,,Bâlciul de Sfânta Mărie,, unde se pot admira produsele meşterilor populari:
- Împletitul paporniţelor
- Ţesutul covoareleor şi a macatelor
- Cusutul cămăsilor înflorate
- Confecţionatul şi arsul cărămozilor
- Cuptoare de var
- Dogăritul


4. Populaţia
În cadrul recensămintelor populaţiei, s-a observat în ultimi ani o creştere a populaţiei de la 3.631 locuitori la 4.028 locuitori, dintre care mai mult de 95% sunt de naţionalitate română, iar restul de naţionalitate rromă. Populaţia este grupată în 2.920 gospodării, fiind împărţită pe categorii de vârstă ( tineri 8%, adulti 79%, bătrâni 13%), iar pe sexe (2046 bărbaţi, 1983 femei).
5. Concluzii
În viitor se preconizează atingerea unor obiective îndrăzneţe care sa plaseze comuna Păuşeşti-Măglaşi ca o localitate cu o mare atracţie pentru turişti şi zonă periferica a arealului urban, prin crearea unui spatiu de locuit cu toate dotările edilitare, în care catăţenii, turişti şi vizitatorii vor dispune de condiţii de viţă de calitate şi de un mediu înconjurător curat, cu toate serviciile publice necesare şi de o infrastructură tehnică, culturală şi educaţională la standarde europene, o localitate în care există toate condiţiile pentru îmbunatatirea afacerilor care nu afectează mediul şi în care se dezvoltă, alături de o agricultură eficientă, şi sectorul serviciilor, comertului şi micii industrii, prin valorificarea resurselor proprii şi atragerea altora noi. Se încearcă creşterea accesului la serviciile publice de bună calitate, dezvoltarea socio-culturală a localităţii, protejarea şi punerea in valoare a mediului înconjurător, consolidarea capacităşii administrative la nivel local, crearea condiţiilor pentru dezvoltarea şi diversificarea sectorului economic.....

BIBLIOGRAFIE
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A COMUNEI PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI, JUDEŢUL VÂLCEA, Proiect cofinanţat din Fondul Social Europen, COD SMIS 2440, 2010.