PĂMÂNTUL-MIRACOLUL VIEŢII UNDE SEISMICE

PĂMÂNTUL-MIRACOLUL VIEŢII
UNDE SEISMICE

Pământul numit şi Terra sau “Planeta albastră”este în sistemul solar a treia planetă ca distanţă de Soare şi a cincea ca mărime. Terra face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar. Este cea mai mare planetă telurică din sistemul solar şi singura din Univers cunoscută ca adăpostind viaţa. Denumirea de Pământ este singura care nu provine din vechea mitologie greacă sau romană, spre deosebire de majoritatea corpurilor cereşti cunoscute la acea dată. Cuvântul „pământ” provine din latinescul „pavimentum”, care înseamnă „pavaj” sau „drum pietruit”. Văzut din spaţiu extraterestru, o mare parte din Pământ prezintă culorile albastru închis şi alb datorită oceanelor, straturilor de gheaţă de la poli şi a norilor din atmosferă. Pământul are doar un satelit natural Luna, dar mii de sateliţi artificiali mici au fost plasaţi pe orbită în jurul Pământului.
Unde seismice
Undele seismice=unde pornite din epicentrul unui cutremur de pământ de-a lungul cărora cutremurul se propagă în interiorul şi la suprafaţa pământului. Energia eliberată brusc de un cutremur se răspândeşte în toate direcţiile, formând unde seismice, pe măsura îndepărtării de locul perturbaţiei iniţiale, energia se repartizează pe tot mai multe particule, efectele seismului sunt tot mai mici la distanţe mai mari. Undele seismice sunt un “amestec”de unde longitudinale (primare) şi transversale (secundare).
Undele primare (longitudinale) denumite şi unde P sau unde de comprimare, se propagă cu o viteză de aproximativ 5mile pe secundă(1,6până la 8km/s), depinzând de materialele prin care se deplasează. Ele se pot deplasa prin substanţe solide, lichide şi gazoase , astfel vor pătrunde prin scoarţa pământului. Atunci când se deplasează prin rocă undele pun în mişcare particule minuscule de rocă înainte şi înapoi îndepărtându-le şi apropiindu-le pe direcţia pe care circulă unda. Aceste unde ajung de obicei la suprafaţă sub forma unei bubuituri.
Unde secundare (transversale) denumite şi unde S sau unde de tăiere ajung la suprafaţă puţin în urma undelor P. Spre deosebire de undele P undele S nu se deplasează direct prin pământ, ele circulă prin materiale solide, astfel încât sunt oprite de stratul lichid din interiorul pământului. Când are loc o fisură sau deplasare bruscă în scoarţa pământului, energia radiază în exterior sub forma unor unde seismice, la fel cum energia formată prin mişcarea unei suprafeţe de apă radiază sub forma unui val. În fiecare cutremur există mai multe tipuri de unde seismice.
Undele interioare se deplasează în partea interioară a pământului, iar undele superficiale se deplasează la suprafaţa acestuia.
Undele superficiale denumite şi unde lungi sau unde L, acestea sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzează cele mai multe şi intense vibraţii. Undele superficiale se propagă din undele interioare care ajung la suprafaţă. În timp ce viteza exactă a undelor P şi S variază în funcţie de compoziţia materialului prin care se deplasează, raportul dintre vitezele celor 2 unde va rămâne relativ constant în orice cutremur. Undele P se deplasează în general de 1,7ori mai repede decât undele S. Folosind acest raport , seismologii pot calcula distanţa dintre acest punct de pe suprafaţa Pământului şi epicentrul cutremurului, mai exact punctul unde vibraţiile îşi au originea. Seismologii reuşesc acest lucru prin intermediul seismografului (un aparat care înregistrează undele). Pentru înregistrarea cutremurelor s-au construit seismografe speciale, care înregistrează direct acceleraţia, viteza sau deplasarea terenului. Monitorizarea seismică globală este realizată de o reţea de staţii seismice, în care intră şi reţele naţionale ale multor ţări. Intensitatea cutremurelor este reprezentată în diferite scale. Cele mai des utilizate sunt scala Richter şi scala Mercalli. România este o ţară seismică, anual producându-se circa 500 de cutremure dintre care în ultimele 2 secole au avut parte cutremure cu magnitudinea de peste 5 grade pe scala Richter. Teritoriul României este afectat în proporţie de peste 50% de seisme puternice sau moderate. La nivel European, seismicitatea României poate fi caracteristică drept medie, dar având particularitatea că seismele cu focalul cel mai important este în sursa subcrustală Vrancea.

Efectele cutremurelor
Pentru o mare parte din supravieţuitorii unui cutremur puternic, amintirea cea mai teribilă nu o prezintă dansul clădirilor şi ondulaţiile suprafeţei pământului, zgomotul produs de cutremure se aude în general mai bine în zonele muntoase. Din cele mai vechi timpuri au fost consemnate relatări privite la unele fenomene luminoase observate în timpul cutremurelor, efectele secundare ale şocului seismic sau pur şi simplu rodul imaginaţiei oamenilor.
Măsuri de protecţie împotriva dezastrelor
Reguli de comportare şi măsuri de protecţie împotriva cutremurelor:
• recunoaşterea lucrurilor în care ne putem proteja: uşi, birou sau masă rezistentă,
• identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea în timpul producerii seismului,
• cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu electricitate, apă şi gaze,
• asigurarea stării de rezistenţă a locuinţei.
Măsuri de protecţie în afara locuinţei:
• cunoaşterea locurilor adică cele mai apropiate unităţi medicale, sediile inspectorale pentru situaţii de urgenţă, de poliţie, precum şi alte adrese utile,
• cunoaşterea bine a drumului pe care circulaţi zilnic, având în vedere pericolele care pot apărea: spargeri de geamuri, căderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, apă etc.
Măsuri ce trebuie luate în timpul producerii unui cutremur puternic sunt următoarele:
• păstrarea calmului, prevenirea tendinţelor de a părăsi locuinţa,
• dacă suntem în interiorul unei locuinţe.rămânem acolo departe de ferestre care se pot sparge, protejarea se face sub un toc de uşă solid, birou, bancă din clasă suficient de rezistentă spre a ne ferii de căderea unor obiecte mobiliere, ornamente şi alte lucruri aflate prin înprejurime.
• dacă a trecut şocul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc.
• dacă seismul ne surprinde în autoturism ne oprim cât mai repede într-un loc deschis. Cutremurul de Pământ este unul din cele mai înspăimântătoare şi distrugătoare fenomene ale naturii de pe Terra. Potenţialul enorm de distrugere se datorează energiei cutremurului, care la un seism destul de puternic este de 10,20 de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima.
Distribuţia geografică neuniformă a seismelor pe suprafaţa Terrei îşi găseşte explicaţia în teoria plăcilor tectonice.Conform acesteia, învelişul extern rigid al Pământului este format din 15 plăci tectonice mobile, de 60,100km grosime, pe unele dintre acestea se află şi continentele. Unele plăci se împing reciproc iar în anumite locuri o placă alunecă şi coboară sub altă placă, penetrând la adâncimi cu temperaturi şi presiuni înalte unde se topeşte.
Măsuri de protecţie după producerea seismului:
* nu plecaţi imediat din locuinţă;
* calmaţi persoanele speriate şi copiii;
* ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub dărâmături, atenţie însă
nu mişcaţi răniţii grav până la acordarea unui ajutor sanitar;
* verificaţi preliminar starea instalaţiilor de electricitate, gaze,
apă;
* părăseşte calm locuinţa, după seism, fără a lua cu
dumneavoastră lucruri inutile;
* fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri
ulterioare primei mişcări seismice;
* nu ascultaţi sfaturile unor aşa zişi specialişti necunoscuţi de
dumneavoastră care apar în asemenea situaţii.

Bibliografie:
[1] Manual Fizică pentru clasa a-XI-a de Mircea Rusu şi Mircea Nistor, Editura Corint –Bucureşti 2006.
[2] www.wikipedia.ro
Proiect realizat de elevele: POPESCU LIVIA şi ZĂULEŢ ANAMARIA clasa a-XI-a C, ştiinţele naturii . Profesor îndrumător: MARICA ILEANA Grup Şcolar Sanitar „Antim Ivireanul” Rm.Vâlcea, jud. Valcea