DEMOGRAFIA JUDEŢULUI VÂLCEA ANALIZA FACTORILOR DE DEPENDENŢĂ DEMOGRAFICĂ

DEMOGRAFIA JUDEŢULUI VÂLCEA
ANALIZA FACTORILOR DE DEPENDENŢĂ DEMOGRAFICĂ





Prof. Uţă Mirela








I. ANALIZA FACTORILOR
DE DEPENDENŢĂ DEMOGRAFICĂ
ROMÂNIA – PREZENT ŞI PERSPECTIVE
I. Argument

Cunoaşterea stării economice şi sociale a ţării, a evoluţiei de ansamblu a societăţii româneşti, etapă de etapă, pe parcursul istoriei şi devenirii sale moderne s-a constituit, de-a lungul timpului, într-un obiectiv prioritar al statisticii noastre naţionale. Într-un asemenea context, un loc de prim ordin l-a ocupat conceperea şi realizarea recensămintelor populaţiei, cronica statisticii oficiale din România consemnând asemenea preocupări încă de la Unirea Principatelor din 1859.
Statistica oficială românească şi-a continuat în ultimii ani eforturile de absorbţie a acquis-ului comunitar în domeniu şi de integrare în sistemul statistic european. Există situaţii în care studiul fenomenelor se realizează pe baza unor cercetări statistice armonizate în întregime cu reglementările actualizate al Comisiei Europene. Pe măsura intensificării interdependenţelor între economie şi societate, devine tot mai importantă înţelegerea noilor tendinţe. În acest scop a fost necesară elaborarea şi actualizarea unui sistem de indicatori statistici care să ofere utilizatorilor (responsabili politici, sindicate, patronate, cercetători, opinia publică ş.a.) informaţii precise, oportune, accesibile şi fiabile.
II. DEMOGRAFIA
Demografia este o ştiinţă socială care are ca obiect studiul colectivităţii umane, al fenomenelor şi proceselor demografice specifice, în scopul cunoaşterii legităţilor care determină evoluţia efectivului, structurii şi mişcării acesteia, stabilind locul şi corelaţiile care derivă din calitatea populaţiei ca verigă a sistemului general economico-social. Demografia fundamentează, prin metode proprii, măsurile de politică demografică, menite să asigure dezvoltarea armonioasă a populaţiei, în concordanţă cu interesele generale ale societăţii, într-o viziune largă, de perspectivă
a) evenimentul demografic – reprezintă unitatea statistică simplă, cazul individual a cărui producere modifică componenţa populaţiei din punctul de vedere al efectivului şi (sau) structurii acesteia.
b) fenomenul demografic – defineşte masa evenimentelor demografice de acelaşi fel, înregistrate într-o perioadă de timp. În funcţie de specificul evenimentelor demografice poartă denumirea de natalitate (masa născuţilor vii), mortinatalitate (masa născuţilor morţi), mortalitate (masa deceselor), nupţialitate (masa căsătoriilor), divorţialitate (masa divorţurilor), migraţie (masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil
Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, sunt guvernate de legităţi statistice, iar prin caracterul aleator sunt supuse conceptelor teoriei probabilităţilor.
c) procesul demografic – defineşte modificarea în timp a fenomenelor demografice sub influenţa unui ansamblu de factori de natură social-economică, demografică, social-culturală etc. Procesul demografic, relevând caracterul dinamic al fenomenelor demografice, atrage atenţia asupra determinării complexe a acestora.
Fenomenele demografice şi modificarea lor în timp au drept consecinţă continua schimbare a stării populaţiei, sub aspectul numărului şi structurii acesteia
Patru tipuri de evenimente influenţează nemijlocit dimensiunea demografică: naşterile şi decesele – care determină ceea ce se numeşte mişcarea naturală a populaţiei; imigrările şi emigrările – componentele mişcării migratorii (teritoriale). Astfel privite, cele patru evenimente demografice fundamentale pot fi clasificate două ca fiind „intrări” în populaţie (naşterile şi imigrările), iar celelalte două (decesele şi emigrările) ca reprezentând „ieşiri”.
Putem scrie ecuaţia fundamentală a mişcării populaţiei, care ne dă volumul populaţiei la un moment, Pt+1, plecând de la populaţia la momentul anterior, Pt, dacă se cunoaşte numărul de născuţi (N), decedaţi (M), imigranţi (I) şi emigranţi (E) între cele două momente, t şi t+1:
Pt+1 = Pt +N – M + I – E
Oricare alt eveniment petrecut în cadrul populaţiei poate avea doar o acţiune indirectă asupra efectivului acesteia, adică prin intermediul unuia dintre cele patru evenimente enumerate mai sus.
Pornind de la cele patru evenimente demografice fundamentale, prin agregarea acestora la nivelul populaţiei, în cursul unei perioade de timp, se constituie fenomenele demografice corespunzătoare. Corespondenţa este simplă: naşterilor le corespunde fertilitatea, respectiv natalitatea ,deceselor le corespunde mortalitatea, imigrărilor le corespunde imigraţia, iar emigrărilor-emigraţia
Fertilitatea şi natalitatea nu sunt două fenomene demografice diferite, ci unul singur, care se referă la naşteri. Cei doi termeni se folosesc pentru a desemna forme diferite de exprimare a acestui fenomen. Se vorbeşte despre natalitate atunci când naşterile sunt privite în contextul întregului efectiv al populaţiei, reprezentând ceea ce produce pe acest plan populaţia ca întreg, câtă vreme fertilitatea se referă la aspectele reproducerii unei părţi din populaţie implicată în acest proces (cuplurile sau, mai simplu, femeile între anumite vârste)
La baza unui studiu de tip demografic stau următoarele fenomene, fiecare derivat dintr-un eveniment specific
Evenimente demografice Fenomene demografice
Naşteri Fertilitate/Natalitate
Decese Mortalitate
Imigrări Imigraţie
Emigrări Emigraţie
Căsătorii Nupţialitate
Divorţuri Divorţialitate


SURSELE INFORMAŢIONALE ALE DEMOGRAFIEI
Cele mai importante surse de informaţie în demografie sunt :
 recensământul populaţiei;
 înregistrarea curentă a evenimentelor mişcării naturale (statistica stării civile) şi mişcării migratorii a populaţiei;
 registrele de populaţie;
 anchetele şi monografiile demografice
Recensământul populaţiei
 Recensământul populaţiei constituie una din principalele forme de observare în statistica demografică. Scopul principal este necesitatea cunoaşterii numărului şi structurii populaţiei la un moment dat, după caracteristicile demografice, economice şi culturale. În prezent se efectuează în toate ţările lumii, cu o periodicitate de aproximativ 10 ani.
După întregirea ţării au fost efectuate recensământuri ale populaţiei în anii 1930 , 1941,1948, 1966 ,1977, 1992 şi 2002
Ultimul recensământ, din martie 2002, reprezentând cel de-al zecelea recensământ al populaţiei organizat pe principii moderne în ţara noastră, prin anvergura şi complexitatea sa, prin concepţie şi organizare, prin metodologiile implementate, în conformitate cu standardele internaţionale, ne situează în acest domeniu - şi o afirmăm cu firească mândrie - în rândul statelor avansate ale Europei. Se impune sublinierea şi a altor particularităţi distinctive, care reprezintă tot atâtea raţiuni de interes pentru o cercetare statistică de o asemenea amploare şi care-i dau o relevanţă aparte:
recensământul din martie 2002 prezintă, după o perioadă relativ îndelungată - de 10 ani - principalele componente ale situaţiei demografice a ţării;
rămâne înscris ca cea mai importantă şi complexă cercetare statistică de la acest început de secol şi mileniu, cu certe rezonanţe în timp, rezultatele sale devenind indubitabil, din perspectiva anilor ce vor veni, o importantă zonă de referinţă;
evidenţiază demersul activ al societăţii noastre pentru integrarea României în structurile europene şi, în particular, al alinierii statisticii oficiale româneşti la standardele şi normele comunitare.







Organizarea administrativ-teritorială
SUPRAFAŢA TOTALĂ A JUDEŢULUI : 5764,77 KM ²
Judeţul
Vâlcea
Anii Numarul
oraşelor şi
municipiilor din care:
municipii Numarul
comunelor Numarul
satelor
1995 8 2 77 568
2000 8 2 77 564
2001 8 2 77 564
2002 10 2 76 562
2003 11 2 75 556
2004 11 2 78 556
Populaţia si densitatea populaţiei Judeţului Vâlcea , la recensăminte

Judeţul Vâlcea
Numărul locuitorilor
Locuitori / km2
29 decembrie 1930 295560 51,3
25 ianuarie 1948 341590 59,3
21 februarie 1956 362356 62,9
15 martie 1966 368779 64,0
5 ianuarie 1977 414241 71,9
7 ianuarie 1992 438388 76,0
18 martie 2002 413247 71,7


REPARTIZAREA POPULAŢIEI JUDEŢULUI
PE SEXE ŞI MEDII LA 1 IULIE 2004

TOTAL NR PERS URBAN RURAL IN PROCENTE
AMBELE SEXE MASC FEM AMBELE SEXE MASC FEM AMBELE SEXE MASC FEM URBAN RURAL
416908 204554 212354 187793 90988 96805 229115 113566 115549 45,0% 55,0%





MISCAREA NATURALA A POPULATIEI JUDETULUI DATE ABSOLUTE
NASCUTI VII DECESE SPORUL NATURAL CASATORII DIVORTURI NASCUTI MORTI DECESE COPII SUB VARSTA DE 1 AN
3717 5152 -1435 2700 722 24 56

MISCAREA NATURALA A POPULATIEI JUDETULUI RATA (LA 1000 LOC)
NASCUTI VII DECESE SPORUL NATURAL CASATORII DIVORTURI NASCUTI MORTI DECESE COPII SUB VARSTA DE 1 AN (LA 1000 NASCUTI VII)
8,9 12,3 -3,4 6,4 1,72 6,4 15,1

RATELE DE FERTILITATE
RATA GENERALĂ DE FERTILITATE GRUPE DE VÂRSTĂ
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
35,9 36,2 84,9 72,0 37,6 12,2 2,5 0,2

MIGRAŢIA INTERNĂ
DETERMINATĂ DE SCHIMBAREA DOMICILIULUI
TOTAL URBAN RURAL
PLECATI SOSITI SOLD PLECATI SOSITI SOLD PLECATI SOSITI SOLD
7767 7850 83 3856 3345 -511 3911 4505 594

MIGRAŢIA INTERNAŢIONALĂ
IMIGRANŢI EMIGRANŢI SOLDUL MIGRAŢIEI INTERNAŢIONALE
TOTAL MASC FEM TOTAL MASC FEM TOTAL MASC FEM
28 16 12 150 75 75 -122 -59 -63